După o călătorie destul de lungă, un zbor cu avionul de aproape treisprezece ore, am ajuns în Kenya. Prima oprire a fost în capitala Kenyei, Nairobi. Din Nairobi până în Maikona, locul nostru de misiune, sunt în jur de șapte sute de km.

Printre primele impresii aș putea spune că Kenya este o țară cu foarte multe filtre de control acest lucru datorându-se, din câte am înțeles, multelor atentate. La o anumită porțiune de drum există filtre de poliție care aruncă o privire asupra mașinilor.

Activitățile noastre principale în prima lună au fost mai mult de ordin administrativ. Am lucrat la o biserică dintr-o filială care v-a fi sfințită pe 3 ianuarie, 2016. Această filială este mai mult sau mai puțin foarte diferită de Maikona. Aici, în special copiii nu prea sunt obișnuiți cu oamenii albi. Nu cu foarte mare ușurință poți să-i convingi să se apropie de tine. Nu același lucru se întâmplă cu preoții, ei sunt cunoscuți foarte bine.

O experiența deosebită de care am avut parte a fost șansa de a participa la o sfințire de preot. Am fost foarte impresionați de organizare și de receptivitatea oamenilor. La această sărbătoare au participat foarte mulți oameni care au avut de mers chiar și trei zile cu mașina ca să ajungă. Iar călătoriile cu mașina nu sunt cele mai de dorit în Kenya, drumurile sunt foarte proaste.

Sfânta Liturghie aici, durează până la cinci ore. A fost ceva inedit pentru noi, cu adevărat special și impresionant. Cântece, dansuri și tot ,,tacâmul” kenyan. Într-adevăr o cultură aparte dar foarte frumoasă. După această experiență deosebită ne-am întors în locul nostru de misiune unde am organizat un „mini-campus” cu copiii, care au fost foarte receptivi. Cred că acele trei zile de campus au fost binevenite pentru toată lumea. În primul rând pentru că am putut să ne cunoaștem mai bine și să ne apropiem atât de copii cât și de tineri. Au participat în jur de 150 de copii.

Munca noastă continuă, încet dar frumos…

Vă salutăm cu drag,

 Simon Lucian

Cazacu Marian