Aflat împreună cu episcopul Aurel Percă în vizită pastorală în Coasta de Fildeş, care s-a desfăşurat în perioada 12-20 iunie 2006, pr. Claudiu Iştoc a participat, în ziua de 14 iunie, la un moment emoţionant din activitatea pastorală a misionarilor noştri români.
Teritoriul pastoral al preoţilor români cuprinde 53 de comunităţi, dar numai în 13 dintre ele există un program pastoral şi o viaţă spirituală matură, adică, comunităţi catolice formate deja.Programul pastoral este coordonat de preoţi, însă preoţii sunt foarte mult ajutaţi de cateheţi ce au urmat o şcoală de formare catolică. Acesta este şi modul în care se desfăşoară activitatea pastorală în toate ţările de misiuni, acolo unde nu sunt suficienţi preoţi, distanţele sunt mari iar cultura este cunoscută cel mai bine de localnici; este vorba despre o pastoraţie în care sunt implicaţi laicii pregătiţi.

     Când am observat că era programată “o zi de evanghelizare” în programul vizitei noastre, am avut marea curiozitate de a participa şi de a înţelege modul interesant în care poate fi făcută cunoscută ideea de evanghelizare pentru oameni care nu au avut posibilitatea să audă niciodată şi nimic despre Dumnezeu, Cristos, Biserica Catolică şi evanghelie. Localnicii satelor de acest fel sunt de diferite religii tradiţionaliste sau musulmani, dar toţi necreştini. Cateheţii din acele comunităţi formate au ales, împreună cu preoţii, un sat din teritoriul parohiei în care nu exista conceptul credinţă catolică. După ce s-a primit acordul conducătorilor acelui sat de a se face această manifestare, comunităţile catolice din jur au organizat această zi de evanghelizare. La acest moment important participă, pe cât posibil, toţi membrii catolici din parohie, de la copiii cei mai mici până la adulţii bătrâni care mai puteau merge. Astfel încât, la 14 iunie (ziua liberă de muncă în acea zonă), ziua programată, cateheţii din toate satele catolice din parohie, adică din 13 comunităţi, s-au deplasat, împreună cu un număr cât mai mare de credincioşi spre satul numit Gomo, unde avea să se desfăşoare ziua de evanghelizare. Drumul fiecăruia până în acel sat este considerat un pelerinaj, făcut pe jos, eventual, însoţit de rugăciuni şi cântece religioase.

     Programul a început dimineaţă la ora 10 şi s-a încheiat după-amiază la ora 3 datorită unei ploi torenţiale, însă totul era prevăzut până la ora 18. Pentru această prezentare s-a ales undeva în mijlocul satului un loc deschis, unde erau mai puţin copaci, iar de jur împrejur stăteau şi priveau localnicii necreştini, adunaţi din curiozitate ce “noutate” vor să transmită şi să propună creştinii.

     Fiecare comunitate îşi prezenta un număr sau mai multe din activităţile organizate de ei. Au fost moduri foarte diferite de manifestare prin care se putea transmite conceptul de comunitate creştină şi mesajul evangheliei, în funcţie de cultura specifică a comunităţii din care provenea fiecare, dar totul marcat de mesajul creştin. De la cântece religioase (coruri), jocuri specifice copiilor şi tinerilor scout, jocuri specifice tinerilor şi adulţilor din Acţiunea Catolică, până la dansurile culturale pe categorii de vârstă, au făcut cât mai bogat programul bine organizat de cateheţi. Bineînţeles că în centrul programului a fost concelebrată o Sfântă Liturghie, prezidată de episcopul Aurel Percă, animată de cântece şi diferite dansuri liturgice. Pe tot parcursul desfăşurării întregului program s-a observat angajamentul conştient şi responsabil al fiecărui creştin de a transmite cât mai bine “noutatea” şi identitatea lor creştină. Pe de altă parte, se observa răbdarea localnicilor de a participa, privind modul organizat în care se manifestă creştinii prin diferite gesturi şi exprimări specifice culturii lor.

     Nu se ştie încă rezultatul acestei “evanghelizări”, dar cu siguranţă, că încrederea în suflul Duhului Sfânt, care face să încolţească orice sămânţă ce trebuie aruncată, dau speranţă creştinilor, nu numai din Africa, ci oricărui misionar şi totodată curaj de a face cunoscută Evanghelia la toate popoarele.

Pr. Claudiu Iştoc