Ultima întâlnire misionară din programul susţinut de Centrul Misionar Diecezan Iaşi s-a desfăşurat joi, 24 octombrie 2013, în aula magna a Institutului Teologic Romano-Catolic “Sfântul Iosif” din Iaşi. Tema întâlnirii a fost constituită de activitatea misionară desfăşurată de studenţii seminarişti în Kenya, Africa.

     Au participat părintele Benone Lucaci, rectorul Institutului, părintele Florin-Petru Sescu din partea Centrului Misionar Diecezan, preoţii Cristian Bîrnat, Ionuţ Imbrişcă, Dominic Ciobanu şi Eusebiu Bulai care şi-au desfăşurat anul pastoral ca misionari în Kenya.

     În deschiderea întâlnirii, părintele Florin Sescu i-a îndemnat pe cei prezenţi să ceară, în rugăciune, binecuvântarea lui Dumnezeu pentru acele teritorii care nu cunosc încă cuvântul său. Suntem datori să vestim acest cuvânt tuturor celor care nu-l cunosc, însă pentru a-l putea vesti trebuie mai întâi să avem acea credinţă în sufletul nostru, pentru a putea fi adevăraţi misionari.

     Cei prezenţi la această întâlnire au putut urmări pentru început un scurt documentar cu privire la această ţară de misiune care este Kenya. În acest fel, s-a putut pătrunde, chiar şi pentru scurt timp, în inima şi ambientul cultural, religios şi social al acestei ţări.

     Fiecare dintre cei care şi-au desfăşurat anul pastoral ca misionari în Kenya a mărturisit că a primit vestea cu emoţie, dar în acelaşi timp cu entuziasm şi încredere, hotărâţi de a face lucruri frumoase şi de a fi un real ajutor pentru munca desfăşurată acolo.

     În ceea ce priveşte aşteptările pe care ei le-au avut şi contactul cu realitatea de acolo, aceştia au declarat că totul a fost nou, în ciuda faptului că, înainte de a pleca, fuseseră pregătiţi de colegi cu privire la realitatea de acolo şi la modul în care viaţa îşi urmează cursul ei zilnic. Totul era cunoscut însă numai din fotografii şi relatări ale unor experienţe importante pe care cei dinaintea lor le trăiseră.

     Chiar şi aşa, nu au lipsit momentele frumoase, hazlii, dar şi momente de încercare şi de muncă.

     Părintele Ionuţ Imbrişcă, actualmente formator la Seminar, a mărturisit că a plecat la drum cu un gând, un moto, al Maicii Tereza de Calcuta, pe care părintele spiritual din Seminar i l-a propus spre meditare: a face lucruri frumoase pentru Domnul. A fost un gând care l-a însoţit pe toată perioada cât a fost misionar în Kenya.

     Părintele Dominic-Sorin Ciobanu, vicar în Parohia Oneşti “Sfinţii Petru şi Paul”, întrebat fiind despre modul în care a perceput experienţa misionară, a declarat că este greu să încadrezi într-un tipar anume experienţa misionară din Kenya. Este vorba de un plan al lui Dumnezeu, pe care îl trăieşti în mod personal, subiectiv şi care nu poate fi limitat într-o numită definiţie.

     Studentul Cezar-Dămoc Chelaru, din anul V, a prezentat câteva tradiţii proprii acelei zone, care pentru continentul european par ciudate şi care îngreunează într-un anumit fel munca de evanghelizare a misionarilor. Amintim aici, rolul femeii şi statutul bărbatului care sunt într-un contrast puternic: femeia este cea care face toată munca, în timp ce bărbatul este cel care ia hotărârile şi deciziile pentru întreaga familie.

     Părintele Florin Sescu a amintit faptul că în primele momente misionare din acea zonă li s-a permis misionarilor să vestească Evanghelia doar femeilor şi copiilor. Părintele Ionuţ a declarat că această permisiune a fost dată numai pentru ca cei care conduceau acele triburi să se elibereze cumva de perseverenţa misionarilor. Totuşi, chiar şi aşa, evanghelizarea făcută copiilor şi femeilor s-a dovedit a fi foarte rodnică, întrucât aceste persoane au fost cele care, mai târziu, au oferit o mărturie vie a ceea ce misionarii le-au vestit.

     Părintele Cristian Bîrnat, vicar la Parohia “Adormirea Maicii Domnului” din Iaşi, a declarat că permisiunea oferită misionarilor a fost oferită pe baza faptului că în acele comunităţi bărbaţii sunt cei care iau deciziile şi în acest fel bătrânii nu riscau ca tradiţia lor să fie compromisă de munca de evanghelizare a misionarilor. Femeile şi copii nu sunt un factor de decizie în societate şi în acest fel tradiţia este protejată. Totuşi, munca misionară a dat roade deoarece este mult mai uşoară evanghelizarea în momentul în care primeşti mărturii vii din interiorul societăţii.

     În ceea ce priveşte realitatea de acolo, părintele Eusebiu Bulai, vicar la Parohia “Sfânta Tereza” din Piatra-Neamţ, a declarat că populaţia din acea zonă, în care se află şi teritoriul de misiune al Diecezei de Iaşi, mai exact la Maikona, se confruntă cu lipsa apei potabile, centrul misionar fiind cel care de cele mai multe ori vine în întâmpinarea şi ajutorul lor, deoarece aceasta beneficiază de rezervoare în care este adunată apa de ploaie care apoi este filtrată şi purificată. Trebuie însă ţinut cont de faptul că este vorba de o zonă deşertică în care ploile sunt foarte rare, iar uneori lipsesc cu desăvârşire. De aceea, populaţiile tribale caută locuri cu multă vegetaţie în care să îşi poată desfăşura viaţa cotidiană.

     În continuarea întâlnirii, studentul Anton Galaţanu, din anul V, a prezentat, prin intermediu unui colaj powerpoint, activităţile desfăşurate în perioada anului pastoral în Kenya, precum şi multe realităţi surprinse în acea perioadă.

     Activitatea misionară în Kenya este complexă şi în acelaşi timp dificilă. Este complexă, deoarece există mai multe nivele de evanghelizare, numeroase proiecte atât spirituale, cât şi în ceea ce priveşte construcţiile care sunt de un real folos pentru munca misionară. Dificultatea este reprezentată de limba populaţiei şi în special de limbile tribale folosite în acea zonă. Este greu pentru un misionar să se adreseze locuitorilor în engleză. Toţi cei care au desfăşurat muncă misionară în Kenya recunosc faptul că le-ar fi fost mult mai uşor dacă ar fi cunoscut limba triburilor, fapt ce ar fi permis o mai uşoară elaborare şi punere în practică a muncii de evanghelizare. Munca misionară începe în primul rând din comunicarea cu oamenii, însă nu în predici fulminante, ci discuţii simple, pe înţelesul oamenilor. Însă pentru a capta atenţia mai marilor tribului, trebuie să mergi cu daruri. Totuşi, prin proiectele realizate de misionari, actualmente, şefii triburilor cer construirea de grădiniţe din necesitatea pentru educaţie. Totuşi, creştinismul penetrează foarte greu în cultura proprie a locuitorilor de acolo, a declarat părintele Cristian. Statul a început de curând să se preocupe de populaţie, încercând să instituţionalizeze centrele create de misionari: grădiniţe, şcoli şi dispensare.

     Părintele Florin le-a adus în atenţia tuturor celor prezenţi o figură importantă a misiunii din Maikona: Dulacha, care, după cum a precizat părintele Cristian, este o victimă a culturii tribului. Este vorba de o persoană care, deşi în copilărie a fost oprit să înveţe, a căutat să înveţe cât mai multe limbi străine care l-au ajutat să intre în contact cu tot mai mulţi oameni. Preocuparea sa a continuat şi după căsătorie, aşa încât s-a preocupat îndeaproape ca proprii săi copii să primească o educaţie bună, să meargă la şcoală şi să înveţe cât mai mult. Dulacha s-a bucurat cu ceva ani în urmă de o scurtă vizită făcută în România cu ajutorul centrului misionar.

     În continuare, toţi cei care şi-au desfăşurat anul pastoral în teritoriul de misiune din Kenya au răspuns unor întrebări adresate de cei prezenţi. Printre acestea s-a remarcat întrebarea privitoare la motivaţia lipsei de preoţi misionari în aceste teritorii în ciuda faptului că toţi cei care au fost acolo s-au întors pe deplin entuziasmaţi de ceea ce au întâlnit acolo. Părintele Florin a declarat că este vorba de o întrebare retorică şi care îi priveşte pe toţi cei care se pregătesc să lucreze în secerişul Domnului. Efectul societăţii este însă mult prea puternic, fiind mai uşor să priveşti detaşat ceea ce se întâmplă acolo. Întrebarea zace în inima fiecăruia: De ce nu pot merge eu ca misionar în Kenya sau în orice alt teritoriu de misiune? Răspunsul suntem datori să îl dăm fiecare dintre noi.

     Părintele Benone Lucaci, rector al Institutului, a prezentat pe scurt începutul misiunii române din Maikona, susţinută de Dieceza de Iaşi, fiind vorba de primul moment al evanghelizării din acel teritoriu.

     La final au fost invitaţi să ia cuvântul studenţii care pleacă în acest an în Kenya. Este vorba de patru studenţi seminarişti care îşi vor desfăşura anul pastoral ca misionari: doi din partea Diecezei de Iaşi şi alţii doi din partea Arhidiecezei de Bucureşti. Cei patru pleacă cu mult entuziasm şi nerăbdători să ofere din puţinul lor pentru edificarea, creşterea şi consolidarea activităţii misionare de evanghelizare din Kenya.

     Părintele Florin le-a mulţumit tuturor pentru curajul de a da mărturie despre activitatea desfăşurată în teritoriile de misiune pe parcursul celor trei întâlniri misionare desfăşurate luna aceasta. Totodată, părintele le-a mulţumit tuturor celor care au făcut posibilă o asemenea iniţiativă printre care se numără părintele rector Benone Lucaci şi părintele Ionuţ Imbrişcă. Părintele rector şi-a manifestat mulţumirea şi bucuria pentru aceste întâlniri care au servit la încurajarea şi “sădirea” gustului misionar în sufletele participanţilor.

Virgiliu Demşa-Crainicu

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 24 octombrie: Iaşi: Vestitori curajoşi pe străzile lumii… Misionar în Kenya